Grădina Speranței-Diane Ackerman

Bună, draga mea! Week-end-ul acesta mi-am propus să mă bucur de ultimele zile de concediu și să mă relaxez, făcând lucruri care îmi plac. Am savurat cafeaua de dimineață, m-am băgat sub plapumă și am început să citesc prima carte de pe lista mea: Grădina Speranței de Diane Ackerman.

Recunosc, că primele pagini mi s-au părut greoaie și neatractive, apoi, firul poveștii m-a prins și nu m-am ridicat din pat până când nu am terminat cartea.

Grădina Speranței de Diane Ackerman este o poveste spusă altfel despre impactul celui de-al doilea război mondial asupra Poloniei. Când Germania a invadat Polonia, bombardierele au devastat Varșovia, iar grădina zoologică a orașului, printre cele mai frumoase și mai bine amenajate din Europa, nu a scăpat de distrugere.

Jan Zabinski, directorul grădinii  și soția lui Antonina au reușit să salveze viețile a 300 de evrei, pe care i-au scos clandestin din ghetoul în care au fost aruncați, și i-au ascuns în fostele cuști ale animalelor, rămase goale.

Este o carte tulburătoare, care surprinde atrocitățile lui Hitler asupra evreilor, oamenilor și animalelor din Polonia. Toți evreii sunt mutați într-un ghetou, unde erau obligați să stea în condiții inumane. Jan și Antonina își risca viața să îi ajute pe evrei, la fel și majoritatea polonezilor. Grădina lor devastată de bombardiere, devine pentru mulți evrei o Grădina a speranței în care găseau mereu o vorbă bună, o masă caldă și ajutor.

Antonina este mare iubitoare de oameni, dar și animale, de un calm deosebit. Studiind comportamentele animalelor, se identifică cu ele, le înțelege trăirile și stările.

Soțul ei, este aparent mai rece, mai detașat, însă în egală măsură ca Antonina iubește oamenii. Ateu convins, el ajută oamenii pentru că așa consideră că e corect: ,, Eu mi-am făcut doar datoria, dacă poți să salvezi viața cuiva, este datoia ta să încerci.”

Cartea se bazează pe jurnalele celor doi, nu este o ficțiune, ci mai degrabă o radiografie dură a unei pagini urâte din istoria omenirii.

Hitler visa la o nouă rasă de oameni ,, arieni,,  blonzi, cu ochi albaștrii, iar tot ce nu corespundea cu acest tipar erau omorâți într-un mod barbar, inuman. Te marchează paginile în care 200 de copii sunt deporați și uciși, iar autoarea menționează că niciunul nu a plâns. Te frapează modul în care sunt tratați evreii, aceștia fiind considerați sub-oameni, o rasă inferioară.

În timpul celui de-al Treilea Reich, animalele au devenit creaturi nobile, mitice, aproape angelice – incluzându-i și pe oameni, bineînțeles, dar nu pe slavi, țigani, catolici sau evrei. Deși subiecții lui Mengele(medic german supranumit îngerul morții care a realizat experimente infiorătoare asupra deținuților ) puteau fi operați fără anestezie, un exemplu remarcabil de zoofilie nazistă a fost penalizarea unui biolog de frunte care nu asigurase viermilor destul anestezic în timpul unui experiment.”

Mai mult, Hitler visa să perfecționeze animalele, să aducă la viață rase dispărute, să înmulțească animale cu aceleași caracteristici ca ale strămoșilor. Animalele din Grădina Zoologică care au supraviețuit sunt toate preluate și deportate în Germania. Altele sunt omorâte fără milă.

Autoarea surprinde rezistența poloneză, modul în care aceștia luptă împotriva germanilor: incendiază trenuri, infectează carnea cu viermi, ajută evreii să se ascundă creându-le noi identități.

E o carte pe care v-o recomand, despre eroi nespuși, despre cruzime și umanitate, despre curaj, pasiune, dăruire și jertă.

Cartea a fost premiată în 2008, cu Orion Book Award și puteți găsi și filmul se numește The Zookeper’s Wife. Am văzut și filmul, chiar e foarte bine realizat, dar nu respectă în totalitate cartea (cam toate ecranizările sunt așa).

Cartea o puteți găsi pe site-ul Meteor Press la prețul aproximativ de 30 lei. Editura Meteor Press a luat fiinţă în 1999, la Bucureşti, România, editând iniţial carte şcolară pentru a răspunde solicitărilor unui public format în principal din elevi, studenţi şi cadre didactice.

Comentarii

comentarii

10 comentarii la „Grădina Speranței-Diane Ackerman”

  1. Suna foarte bine ce ai povestit. Recunosc ca in ultima vreme am fost mai concentrata pe carti de marketing, educatie financiara si dezvoltare personala, dar din cand in cand, mai bag si cate una de beletristica. Ce ai prezentat tu pare foarte relaxant, numai bunapentru la vara.

  2. Când citesc despre războaie, Hitler și alte asemenea subiecte ce țin de istorie nu-mi mai place. :)) Mi se trage din liceu, am avut un profesor care, oricât de mult aș fi învățat și scris în lucrări cu greu scoteam mai mult de 6. Nu aveam nicio satisfacție și am început să privesc cu alți ochi tot ce ține de istorie. Cultură generală e bine să avem :))

  3. Am fugit pe Goodreads sa marchez cartea. Are un subiect care cu siguranta mi-ar capta toata atentia. Chiar daca sunt crude toate relatarile din astfel de lecturi, cred ca ar trebui sa vedem si partea rea din istorie. Si sa intelegem ca toti suntem la fel, cu aceleasi drepturi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *