Dragi babe de parc

Într-o lume ideală, băbuțele, aka mămăicile trecute de 50 de ani, ar privi cu drag la copiii care se joacă în parc. Ar privi îngăduitoare, când ei ar țipa și s-a juca veseli în jurul lor.

În lumea reală, se întâmplă total invers. Babele nu mai sunt cele cu privirea blajină, ci au devenit o versiune cât se poate de spooky a jocului Granny. În timp ce copiii se joacă prin parc lângă ele, auzi vorbe de duh: Bă, fir-ai tu al dracu, du-te dracu și joacă-te în altă parte. Ei, comedia dracu, dar nu pot să ies în parc că trebuie să aud copiii aștia cum joacă în creierii mei. Iar ele, mamele, stau cu ochii în telefoane și nu îi supraveghează. Așa mame, așa copii.

Dragă babă de parc, parcul nu este al tău, nici al copilului meu, dar copilul meu se joacă, asta e menirea lui, e normal să râdă, e normal să dea cu mingea în capul tău (total neintenționat desigur, și eu mi-am luat mingi, și ce să vezi n-am strâns niciun copil de gât). Menirea ta pe acest pământ care e? Să vii în parc și să urli ca o țată de te aude tot parcul, că nu știu eu să îmi educ copilul? Eu vin în parc, pentru copilul meu, nu pentru bârfă, nu pentru a jigni alți oameni.Vin în parc, tocmai pentru că educația înseamnă să lași copilul să se dezvolte prin joc, să socializeze, să alerge, să se bucure de micile frumuseți ale vieții, cât încă mai e copil.

Știi tu, cum îmi educ copilul, știi tu toate astea, de mă poți judeca? Dacă stau pe telefon, stau pentru că după o zi de muncă, găsesc încă puterea să ies cu copilul meu în parc, și e modul meu de a mă relaxa. Eu nu mă relax ca tine, ocărind și jignind copiii și mamele. Eu mă relaxez discret, în tăcere, așa cum se cuvine unei doamne.

 Să știi că sunt și parcuri, lângă tine, unde nu vin copii, și știi de ce nu te duci? Pentru că nu ai avea cu cine să te mai cerți, nu ai mai avea pe cine să îți verși frustrările tale. Dacă ai uitat ce înseamnă să fii copil, chiar îmi pare rău pentru tine. Ești penibilă, și sincer, îmi pare că la anii tăi nu ai devenit mai înțeleaptă, din contră. 

Apoi, duminica te văd la Biserică, cum te duci ca cea mai pioasă credincioasă, de parcă Dumnezeu nu te-ar vedea în restul timpului cât ești de ipocrită. 

Comentarii

comentarii